După obținerea licenței de pilot planor, activitatea planoristului se continuă cu pregătirea acestuia pentru efctuarea de zboruri de distanță.
Zborul de distanță constă în găsirea și exploatarea cât mai eficientă a curenților de aer ascendenți, curenți cu ajutorul cărora planoristul se poate menține în aer o perioadă de timp, parcurgând diferite trasee dinainte stabilite, într-un interval de timp dat.
Scopul pregătirii este participarea la competiții interne și internaționale și constă în efectuarea de zboruri de antrenament, în cadrul cărora se mărește progresiv atât timpul de zbor cât și distanța care va fi parcursă. Pentru a efectua astfel de zboruri, pilotul planorist trebuie să aibă cunoștințe meteorologice, să cunoască relieful în zona în care va zbura, să cunoască culturile, pentru cazul în care este nevoit să aterizeze afară (pe un teres ales din aer). Toate aceste cunoștințe se dobândesc pe perioada zborurilor de antrenament. În cazul aterizărilor afară, planoarele sunt recuperate cu remorca specială; aterizarea pe un teren ales din aer este o procedură normală în cazul zborului cu planorul.
Zborul cu planorul nu poate fi comparat cu zborul cu avionul. Planorul, neavând motor, creează o senzție de libertate și de multe ori ne dă șansa de a zbura alături de păsări.
Aeroclubul României organizează anual concursuri interjudețene și Campionatul Național de Planorism Distanță.